O zi cat o seara

Capitolul...3
Aseara a fost o furtuna destul de dorita, avand in vedere caldura de peste zi.Desi ploaia nu a fost chiar linistitoare, chiar suficienta, a dus catre racorirea pamantului si a oamenilor.
O seara...intr-adevar o seara deosebita atat prin efectele pur meteorologice cat si prin efectele pur sentimentale.
Dar cine mai acorda atentie sentimentelor...?
Cine mai poate duce o asemenea povara a acestui ingrozitor de greu balast. Nici nu este de mirare ca cele mai multe dintre casatorii de destrama in oribila, putreda, fetida indiferenta, monotonie si lipsa oricarui sentiment...nici nu ma mai intreb de ce aceste lucruri se intampla intr-o ametitoare viteza a inabusirii oricaror nerusinate stari de exaltare. De fapt, trebuie sa fim cu totii gri, aranjati in linii si coloane, studiind cat mai profund mentalitatea amoebei. Fascinanta ei mentalitate de protozor schimbator la nivel nucleic continua sa fascineze mase. Daca o tai in doua va continua sa supravietuiasca si sa se divida. Fascinant. Absolut plictisitor. Perfect.
Si nu ezit sa-mi rad fericit in barba. Simt. Imi folosesc mintea si sufletul din nou.
Nimic nu ma mai intereseaza, pentru ca a simti inseamna a te simti liber. Doar atat ca...libertatea, indiferent in ce forma ar fi ea, costa. Al dracului costa, si apoi libertatea ca si adevarul sunt doar niste notiuni abastracte. Nimic nou. Din nou plictisitor.
Cu toate astea mi-am permis luxul de a ma simti din nou liber. Fractionat ce-i drept, stand stramb intr-un pseudopod de amoeba.
Fara nici o indoiala ca voi reusi tot ce mi-am propus.
Chiar daca sunt un mincinos si un ticalos.
Pretul libertatii, remeber ?
O seara cat o zi.
Ceva furtuna...ceva fulgere, cativa stropi de ploaie.
I'm happy, fericirea mea nu atarna decat de mine. Si de amoeba mea, proprie dar personala.
Desi sunt un mincinos si un ticalos, i love myself!
Merita! Pentru ca m-am redat pe mine, mie.
Ehe!
A iesit soarele. Urmeaza o noua furtuna...si asa mai departe.
Dixit!