E doar un catel zburlit. Si in forma asta de catel alb-crem, zburlit si apatic, am revazut, sau nu, nu am revazut, mi s-a adus aminte ca, o clipa, a fi uman este mai inainte a fi un biet catel zburlit. Unul micut asa cu ochii negrii si nas umed, tot negru. Cu o privire ciudat de inteligenta si, da, o da, binevoitoare. Pai dragii mei, nu am mai vazut o privire de om binevoitor de ... Pai de...
Si sambata, catelul asta zburlit era sa-mi faca urata si teribila figura sa-mi moara. Urata figura...sincer, am paralizat. Cel mai probabil sunt un om foarte slab, dar am avut o clipa in care timpul a murit. Si cand moare timpul...
In cele din urma, timpul a fost binevoitor si a luat-o iar la goana. Picatura dupa picatura, strop dupa strop, secunda cu secunda cretina natura umana, incepe sa spere. Adevarul este ca in clipa in care aceasta speranta s-a materializat in limbuta rece si decolorata pe buzele mele incordate, ceasul a lacrimat, tot pentru o clipa...
Si e doar un catel zburlit si ...care de zburlit ce e tinde sa ceara socoteala cretinitatii...si crestinatatii. Acum fiecare se aseaza de partea uneia sau alteia.
Eu am fost in locul meu doar. Si este ciudat cum am trecut de la cretinatate la crestintatate...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Nu ne dam seama cit de mult ne influenteaza viata cineva decit atunci cind probabilitatea de a-l pierde devine extrem de mare.... Si cind te cindesti ca unui ghem de bucurie ii trebuie atit de putin...Sa fi atent cu el....
Ma bucur ca e bine ghemotocul tau si ca limbuta lui roz te mingiie iar...
Mi-a fost dor sa te citesc, pentru ca reusesti sa infigi acul in puncte unde incepe sa mi se zbata o pleoapa, un deget sau o spranceana.
Sper ca ti-ai revenit, ca javruta aia are mai mult noroc ca tine:P!
Trimiteți un comentariu