Viata e, poate, cea mai crunta ironie a universului. Nu-mi aduc aminte, si nici nu e important in sine sa-mi aduc aminte cine a zis ca: " singurul lucru universal acceptat e ca viata n-are nici un sens". Are oare dreptate? Sau poate ca n-are...
Cea ma interesanta ironie din viata unui om e insasi viata lui. El fiind un univers la randul lui. Unii, s-au apucat sa accelereze particule in cautarea a unei zecimale parti din voia si din ce a creat Dumnezeu. Orice, ca oamenii sa se simta mici dumnezei. Cat se poate de fals. Cat se poate de ironic, dar mai ales cat se poate de mici suntem noi, acesti creatori de mici universuri apoteotice si inca neexplodate...Ironic, nu, prin atitudinea noastra procreatoare, ajungem o clipa la concluzia ca suntem inexpugnabili, supra-oameni, superman, batman, spiderman...sperman...Cream iluzii desarte cu privire la insasi persoana noastra si ne simtim , oh da, bine. Filantropie, grandomanie, egosim, egocentrism, oameni, fiinte, animale, sigur cu puteri intelectuale "superioare"...superioare cui ? Animalelor, plantelor, vietii ? Si iar in mod ironic acest Dumnezeu care a devenit mic, prea mic pentru a intelege ce-i cu noi ne ofera lectia...iubirii, filantropiei, a cedarii unei parti din si asa mult prea putinei si micutei fiinte umane. Dragostea, acest deziderat ce este atat de asteptat si hulit, unora le e frica de el, altii o au si le e frica de consecintele ei. Altii in fuga disperata de a fi iubiti otravesc si fantanile in jurul lor. Unii asteapta sa-i loveasca intre ochi. Altii alergand disperati, trec pe langa ea fara s-o vada, dar se mira consternati chiar...ce-o fi domne de nu ajung la ea...
Si asa mai departe, nu caut sa descriu 1001 de modalitati de cum poti esua lamentabil in dragoste. Dar...pana la urma ce-i dragostea? Va las sa va chinuie intrebarea, dar vreau sa va explic altceva: durerea. Te doare maseaua, iei buline, te doare-n cur ai hemoroizi, te doare in cot o sa ai fisa de lichidare...te doare inima...ce iei ? Dragostea fiind univoca, inseamna daruire. A tot. Fara limite. Nu exista, iubesc, dar...Dar ce ? Ce minciuna e ascunde acel "dar"? Si incep durerile de inima. Cele mai insuportabile. Ca un cancer. Nu exista leac pentru ea si te rogi la dragostea lui Dumnezeu sa-ti treaca. Stiati ca doar unele virusuri si doar unele celule canceroase metastazeaza ? Si dragostea. Ramane permanent in tine daca daruiesti, te daruiesti, oferi, te oferi, iar viata ta e a ei. Sau a lui. Dar nu a ta, si dragostea deschisa, este atat de contagioasa ca "imbolnaveste". Doare. Ma doare, te doare, suferi. Lupti ? Cedezi ? Nu exista chimioterapie pentru dragoste. Exista numai moarte. Va iubesc, aveti grija sa nu muriti !
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Viata are un sens si se numete iubire. Problema nu e viata sau iubirea , ci noi. Alegem prost si cand realizam asta ne doare, iar durerea din iubire tocmai de aici vine de la alegerea proasta pe care am facut-o. Ne doare fiinta caci acum am gasit acel ceva ce ne da sens cu adevarat, ce ne arata sensul vietii si da doare cumplit.Dar sunt sigura ca tu vei corecta incetul cu incetul aceea greseala.Sa-ti protejezi de oricine altcineva din afara iubirea si nu permite la nimeni sa te judece sau sa-ti dea vreo explicatie din experianta lui de viata pentru ca nimeni nu are aceasi viata, aceleasi perceptii fiecare suntem diferiti si avem viata ce o avem doar din vina noastra.Iar cea mai grea lupta pe care o vei da este cu tine insuti.
Inima ta te va invata tot ce ai nevoie sa stii despre ce ai de facut.
Daca fiecare intersectie a vietii ar avea un indicator spre calea cea meai buna ar insemna sa nu ne mai urmam simtul. Nu exista definitii, nu exista decat acele multe sensuri ale vietii pe care le urmam din varii motive. Intre perceptie si alegere esti doar tu. Acel indicator este simtul si inima ta. Cand ai ales privitul in spate este inutil! Regretul are gust amar si dorinta o sa poposeasca pe acele papile gustative care te vor trage in haul nesfarsit a ceea ce putea sa fie si nu ai gustat. Iar asta nu mai este ironie.....
Trimiteți un comentariu