Perceptii

Fiecare om are prorpriile perceptii. Altfel, diferit, haotic chiar. Unghiuri diferite, minti diferite, altfel, alt rezultat, desi faptele sunt aceleasi.
Si posibilitatea de a gasi aceleasi unghuri, trairi, acelasi haos in mintea cuiva, e foarte mica. Dar ce-ai face totusi cand gasesti un om cu acelesi perceptii...te indragostesti de el? sau te vei plictisi ca de tine ? ori...incerci sa-l tii langa tine, doar pentru a-ti da dreptate ? sau...
De cele mai multe ori il tii langa tine sau...
Si daca-l ai fie si pentru cateva minute sau zile dar o perioada mai scurta ca viata, e infricosator de frumos, vibrant si armonios. E fascinant sa simti sa crezi sa ai...acel ceva langa tine incat sa sti ca in clipa in care ai intors capul, e acolo, reactia, zambatul lacrima..furia si durerea...dar la fel, si cum oamenii se iubesc mai intai pe ei insisi...cum ai putea sa nu te indragostesti ? Sau, nu sa iubesti sa te confunzi, sa te intrebi...mai sunt eu sau ...e ea sau ...cine ?
Dar daca-l pierzi si pleaca ? Si simti ca ...ai plecat tu si nu mai esti acelasi, ca-ti lipseste, tu? Iti lipsesti si nu mai sti ...sa simti sau nu mai esti sigur pe ce simti...daca e incorect daca...daca...ahhh si unde esti, de ce nu mai esti de ce...oare nu mai simtim ...nu mai simt, sau numai simti si asta ma lasa fara grai, fara simtire fara speranta, fara puncte de sprijin...si mai ales vorbele, simtirea,
acele nimicuri si totusi...de ce ?