Incepusem sa scriu ceva mai devreme dar intre timp m-am razgandit.
Simt nevoia sa dezvolt o incredibila rautate. Nici nu pricep de ce am aceasta nevoie. Ce ar putea sa-mi aduca bun un acces de rautate? O sa intru apoi in starea de greata perpetua si de respingere toatala. De greata, o greata ce-mi ridica stomacul in gat si ma face sa ma uit urat.
Imi place uneori sa execut oamenii, dar mai ales femeile, cu raceala si din amuzament.
Imi ofera o satisfactie dureroasa si acopera starea de nervi...alta data ma luptam, ma certam, insistam...si asta cu abnegatie, cu forta, cu ambitie.
Acum stau deoparte si ma uit distrat la jocul, jocul asta pasional al disimularii altruiste si al dragostei.
Mie imi provoaca greata, printre hohote de...
"Bine, dar ce ai facut ca lucrurile sa stea altfel? Ai luptat si TU in vreun fel? Nu, n-ai luptat ?"
Evident ca raspunsurile sunt majoritar negative.
Desigur ca exista si exceptii. Iar ele sunt rodul epuizarii sufletului meu. Cand a contat, ce a contat si cat a contat...si s-a terminat, nu ? Terminat a ramas! Acum sunt doar cicatrici.
Si asa, au existat unele exceptii. Poate ca inca mai exista...dar asta nu-mi modifica starea.
Sigur ca sunt si eu destul de pretentios....na...ce dracu, credeati ca totul este atat de moale, cald si dragut la mine? Aiurea...
Apoi dupa ce-mi satisfac cumva setea de sange ma intristez...si desi simt un pic de remuscari, doar un pic, nu-mi rectific atitudinea, nici nu ma prea intereseaza durerea pricinuita. Doar imi confirm, daca mai aveam nevoie, singuratatea.
Oricum nu am zis tot!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Daca nici sangele nu te satisface, e nasulie mare nene. Mai ai totusi cateva alternative. Sa musti direct din carne. Varintele sunt: gatita, cruda si...creier la capac. Direct din tigva victimei. Daca nici asa nu te potolesti, incearca sa iei lectii de micsorat tarataguze de la aia de parcheza vaporu in sticla.
Trimiteți un comentariu